Un bretele care merită povestea. Juventus a câștigat a doua Cupă a Italiei consecutiv, dar mai ales o dublă niciodată obținută de nimeni care să merite un loc în Olimpul fotbalului. Palmaresul fotbalului italian nu înregistrase niciodată două campionate și două cupe în tot atâtea sezoane, mărturisind o putere excesivă alb-negru menită să rămână în cărți și în memoria tuturor. Totuși, Milan iese cu capul sus și asta, având în vedere premisele, este deja o știre.
De fapt, previziunile au făcut ca victoria lui Juve să fie aproape un dat, dar Doamna a trebuit să sufere mult pentru a câștiga trofeul Olimpico. Decisiv, la câteva minute de la final, Alvaro Morata, probabil cu ultimul gol în tricoul lui Juventus: Marotta va încerca totul pentru a-l smulge de la Real Madrid, între timp, însă, spaniolul a dat al nesesmul titlu echipei lui Allegri.
„Nu a fost ușor să câștigi, le mulțumesc băieților pentru ceea ce au făcut – cuvintele antrenorului lui Juventus. – Am găsit un Milan bun, mai ales în prima repriză. În repriza secundă ne-am îmbunătățit dar am riscat și să primim un gol, până la urmă, finalele sunt așa. Trebuia să fim buni și să profităm la maximum de episoade, din fericire am reușit”.
Bucurie mare în anturajul lui Juventus, mai ales după un joc mai greu decât s-ar putea crede în ajun. De altfel, rossonerii, pregătiți pentru prima dată de Brocchi cu formație 4-3-3, au jucat-o practic pe picior de egalitate, sporind astfel regretele pentru un sezon care ar fi putut să meargă mult mai bine și care s-a încheiat în schimb fără calificarea în Europa. Ligă.
„Echipa a făcut un joc bun – a comentat antrenorul. – Rămâne regretul că am pierdut nemeritat, dar mă bucur că am văzut spiritul potrivit. Am făcut cursa pe care trebuia să o facem, am văzut în sfârșit ceva de-al meu și asta mă face fericit indiferent de înfrângere. Nu știu ce se va întâmpla cu viitorul meu, voi accepta ce se va întâmpla.”
Multă amărăciune la Milano, mai ales pentru modalitățile înfrângerii. Contrar a ceea ce s-ar fi putut crede, de fapt, echipa a rezistat mult mai popularei Lady, aducând concursul în prelungiri. Meritul unei atitudini agresive și inteligente, fiu al unui nou sistem dar și, dacă nu mai presus de toate, al unei mentalități cu totul diferite față de campionat. Juve, totuși lipsită de elemente fundamentale precum Bonucci, Khedira și Marchisio, s-a trezit astfel în plină luptă, nevoită să o joace la un nivel cu totul diferit de cel tehnic.
Meciul a rămas în echilibru de peste 110’, apoi, tocmai când toată lumea se aștepta la penalty-uri, iată lăbuța lui Morata, foarte bun să profite de asistența lui Cuadrado și să-l omoare pe nevinovat Donnarumma. Milan, aproape de a egala la câteva secunde de la final (lotul drept al lui José Mauri din nimic), a fost nevoit să se predea încă o victorie alb-negru, aproape neîncrezător după atâta luptă. Până la urmă, însă, Juventus a câștigat și asta nu mai este o noutate.
